Curent literar
Simbolismul
Curent literar modern care pune accent pe sugestie, simbol, muzicalitate și exprimarea indirectă a stărilor sufletești.
Definiție
Ce este simbolismul?
Simbolismul este un curent literar și artistic apărut în Franța în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție împotriva exprimării directe și a reprezentării strict obiective a realității.
Poeții simboliști urmăresc să sugereze stări și senzații prin simboluri, sonorități, culori și corespondențe între lumea exterioară și universul interior.
De reținut
Trăsăturile simbolismului
Simbolul
Simbolul sugerează stări, idei și semnificații fără a le exprima direct, lăsând loc interpretării.
Sugestia
Poezia simbolistă evită exprimarea directă și transmite stări și idei prin imagini, simboluri și asociații.
Muzicalitatea
Repetițiile, sonoritățile și ritmul contribuie la crearea unei atmosfere și la transmiterea stărilor sufletești.
Cromatica
Culorile dobândesc valoare simbolică și pot sugera tristețe, apăsare, monotonie sau alte stări interioare.
Corespondențele
Între lumea exterioară și stările sufletești se stabilesc legături, decorul devenind expresia universului interior.
Stările specifice
Singurătatea, spleenul, angoasa, nevroza, monotonia și sentimentul izolării apar frecvent în poezia simbolistă.
Literatura română
Simbolismul românesc
Simbolismul românesc se manifestă la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Alexandru Macedonski are un rol important în promovarea noii orientări literare.
George Bacovia este unul dintre cei mai importanți poeți simboliști români, universul său poetic fiind dominat de singurătate, apăsare, monotonie și dezolare.
Autor reprezentativ
George Bacovia
În poezia bacoviană, decorul exterior exprimă frecvent stările interioare ale eului liric, iar simbolurile, cromatica și repetițiile contribuie la construirea unei atmosfere apăsătoare.
Exemplu
Elemente simboliste în „Plumb”
Simbolul central al plumbului sugerează apăsare, greutate și imposibilitatea evadării.
Repetiția cuvântului „plumb” accentuează monotonia și atmosfera apăsătoare.
Cadrul exterior este asociat cu stările interioare ale eului liric.
Singurătatea și izolarea sunt stări dominante.
Muzicalitatea este susținută prin repetiții și sonorități grave.
Atmosfera este dominată de închidere, dezolare și imposibilitatea comunicării.
Pentru BAC