← Înapoi la Teorie literară

Teorie literară

Naratologia

Înțelege cine povestește, din ce perspectivă sunt prezentate evenimentele și cum este construită o narațiune.

NaratorPerspectivăFocalizareBAC

Definiție

Ce este naratologia?

Naratologia studiază structura și mecanismele narațiunii: cine povestește, din ce perspectivă sunt prezentate evenimentele, cum sunt organizate informațiile și în ce ordine este construită povestirea.

Formula simplă

Cine povestește? → Ce știe? → Din ce perspectivă? → Cum organizează povestirea?

Concepte esențiale

Ce trebuie să cunoști

1

Naratorul

Instanța fictivă prin intermediul căreia sunt relatate evenimentele. Naratorul nu trebuie confundat cu autorul real.

2

Perspectiva narativă

Modul în care naratorul se raportează la lumea povestită și poziția din care sunt prezentate evenimentele.

3

Focalizarea

Arată prin ce punct de vedere sunt selectate și prezentate informațiile despre evenimente și personaje.

4

Timpul narativ

Modul în care evenimentele sunt ordonate și prezentate în raport cu succesiunea lor cronologică.

5

Spațiul

Cadrul în care se desfășoară evenimentele și care poate avea atât rol concret, cât și semnificații simbolice.

6

Tehnicile narative

Modalități prin care este construită narațiunea: relatarea cronologică, retrospectiva, anticiparea, alternanța planurilor și altele.

Primul lucru de identificat

Cine povestește?

Naratorul este vocea care relatează evenimentele. Pentru analiza unui fragment, observă persoana verbală, participarea sau neparticiparea naratorului la acțiune și informațiile la care acesta are acces.

Narator neparticipant

De regulă, persoana a III-a

Naratorul nu este personaj al întâmplărilor relatate. În funcție de text, poate avea acces mai larg sau mai limitat la informații despre personaje și evenimente.

Indicii frecvenți

el • ea • ei • ele • verbe la persoana a III-a

Narator participant

Frecvent, persoana I

Naratorul participă la lumea povestită și relatează evenimente din propria experiență sau din perspectiva sa.

Indicii frecvenți

eu • noi • mă • mi • verbe la persoana I

Atenție:

Autorul și naratorul nu sunt același lucru. Autorul este persoana reală care a scris opera, iar naratorul este o instanță construită în interiorul textului.

Foarte important pentru BAC

Perspectiva narativă

Perspectiva narativă se referă la poziția din care sunt prezentate evenimentele și la raportul dintre narator și lumea povestită.

III

Perspectivă obiectivă

Este asociată, în mod obișnuit, cu relatarea la persoana a III-a și cu un narator neparticipant la acțiune.

Forme frecvente: el, ea, ei, ele

I

Perspectivă subiectivă

Este asociată frecvent cu relatarea la persoana I, în care evenimentele sunt filtrate prin experiența și percepția naratorului.

Forme frecvente: eu, noi, mă, mi

Nivel puțin mai avansat

Focalizarea

Focalizarea privește cantitatea și tipul de informație oferită cititorului și punctul de vedere prin care este percepută lumea narativă.

Focalizare zero

Naratorul știe mai mult

Naratorul poate cunoaște informații despre mai multe personaje, inclusiv gândurile sau trecutul lor. Este asociată frecvent cu naratorul omniscient.

Focalizare internă

Prin perspectiva unui personaj

Informațiile sunt filtrate prin percepțiile, experiențele sau cunoașterea unui personaj.

Focalizare externă

Sunt prezentate elemente observabile

Naratorul prezintă în principal comportamente, acțiuni și elemente exterioare, fără acces direct la interioritatea personajelor.

Nu complica inutil răspunsul.

Dacă cerința solicită doar perspectiva narativă, răspunde exact la aceasta și susține răspunsul prin indicii din fragment. Focalizarea este utilă atunci când analiza cere o explicație mai detaliată a punctului de vedere narativ.

Organizarea evenimentelor

Timpul narativ

➡️

Cronologie

Evenimentele sunt prezentate în ordinea desfășurării lor.

↩️

Retrospectivă

Narațiunea revine la un eveniment petrecut anterior momentului principal al povestirii.

⏩

Anticipare

Sunt prezentate sau sugerate evenimente care se vor produce ulterior în desfășurarea narațiunii.

Construcția narațiunii

Tehnici narative importante

Înlănțuirea

Evenimentele sau episoadele sunt prezentate succesiv, unul după altul.

Alternanța

Două sau mai multe planuri narative sunt prezentate alternativ.

Inserția

În interiorul narațiunii principale este introdusă o altă povestire sau secvență narativă.

Retrospectiva

Povestirea revine asupra unor evenimente petrecute anterior.

Aplicare

Exemplu rezolvat

Fragment creat pentru exercițiu

Am deschis fereastra și am privit strada goală. Îmi aminteam dimineața în care plecasem de acasă și mă întrebam dacă făcusem alegerea potrivită.

Persoana narațiunii

Persoana I: „am deschis”, „am privit”, „îmi aminteam”.

Narator

Participant la evenimentele relatate.

Perspectivă

Subiectivă, evenimentele fiind filtrate prin experiența naratorului.

Tehnică temporală

Retrospectivă: naratorul își amintește un eveniment anterior.

Model de gândire

Cum analizezi perspectiva narativă?

Nu memora un răspuns universal. Identifică elementele din fragment și construiește răspunsul pe baza lor.

1. Identifică persoana verbală.
2. Stabilește dacă naratorul participă la acțiune.
3. Observă ce informații cunoaște naratorul.
4. Stabilește perspectiva narativă.
5. Oferă exemple din fragment.
6. Explică efectul perspectivei asupra relatării.

Recapitulare

Ce trebuie să reții

✓Naratorul nu trebuie confundat cu autorul real.
✓Persoana verbală oferă indicii importante despre situația narativă.
✓Perspectiva poate fi analizată prin raportarea naratorului la lumea povestită.
✓Focalizarea arată prin ce punct de vedere sunt selectate informațiile.
✓Ordinea evenimentelor poate fi cronologică sau modificată prin retrospectivă și anticipare.
✓Înlănțuirea, alternanța și inserția sunt tehnici de organizare a narațiunii.

Formula BacHub

Persoană → Narator → Perspectivă → Dovezi din text → Explicație